joi, 6 noiembrie 2008

Servirea la bar , intre politete si ghiolbanism.

Mi se mai intampla si mie sa ies cateodata la un pahar de vorba cu colegii. Nu des, dar se mai intampla. Mergi frumos intr-un bar/restaurant, te mai si saluta chelnerul cand te vede ca intrii (politetea deh) si te asezi si tu la masa. Sunt cazurile in care intrii in bar si nici nu apuci sa te asezi la masa ca rasare ca din pamant un chelner cu un zambet (nu ranjet) pe fata, cu meniul in mana, si te intreaba pe un ton suav cam ce doresti sa servesti. Iti expune in 30 de secunde tot meniul si iti face si unele sugestii… Te decizi rapid, te serveste si mai rapid, e tot timpul cu ochii pe tine ca pe butelie, nu cumva sa iti lipseasca ceva, in permanenta cu un zambet amabil, ceri nota, ia carnetelul si face calculele mai repede decat un pentium 4 quadro, si iti spune totalul. Din bun simt si pentru ca te-a servit impecabil ii lasi omului, acolo, un bacsis… 10-20% din valoarea consumatiei. Exista insa si reversul medaliei. Nu de putine ori au fost cazurile cand am stat, si am stat… si am stat pana s-a gandit respectivul ospatar sa vina si sa te intrebe cam ce vrei de la viata lui… Sigur, acum o sa ziceti ca mai are si alti clienti. Nu nene! Mai erau 3 oameni in tot barul si 4 chelneri de servici. Dupa ce ca stai 15 minute sa vina sa iti ia comanda mai stai inca 15 minute sa o aduca. Pai pe timpul meu eu comand nu el.Au fost cazuri cand am fost nevoit sa ma duc la bar si sa il intreb pe respectivul ce asteapta ca sa imi aduca meniul sau comanda. Bineinteles ca in momentul ala am devenit cel mai mare dusman al lui. Arunca o privire tampa spre mine si imi spune pe un ton acru ca o sa vina sa imi ia comanda… ma duc la masa, si apare si el ca o floare cu un ranjet in bot( ca zambet amabil nu pot sa ii spun) si ma intreaba sictirit ce vreau… Si atunci imi face cea mai mare placere… ignor meniul care il am in mana si il pun sa insire tot ceea ce are. Si asta de vreo doua-trei ori…Pana ma decid ce vreau. Face spume dar nu comenteaza. Nu cred ca il tine de un scandal si de o lectie de bun simt si bune maniere de fata cu restul clientilor. O sa spuneti ca si eu sunt nesimtit… Sunt de acord! Dar la genul asta de indivizi trebuie sa le raspunzi cu aceiasi moneda. Bineinteles dupa ce fac comanda nu uit sa ii specific individului cu un ranjet draconic pe fata : “si repede , te rog!” (de remarcat formula de politete din final). Pana la urma el este la dispozitia mea, si nu eu la a lui. El isi castiga existenta de pe urma mea, nu eu de pe a lui. Ca eu pot sa ma duc si in alt bar unde servirea se face mult mai amabil. In fine, aduce comanda, ne serveste in cele din urma , bem si noi ce avem , mai povestim una alta, si inevitabil vine momentul final: nota de plata. Fac semn lu’ individu’ ca vreau si eu nota de plata, dupa lungi calcule ( ce dracu o fi asa de complicat sa aduni 2 beri fara alcool cu doua sucuri , nu am inteles…) Apare cu ranjetul pe buze. Si imi arunca nota. Imi creste instantaneu plusul, tensiunea si alte alea. Ma uit pe nota. 26 de lei. Noi! Scotocesc prin buzunare si achit. 26 de lei. Noi. Individul baga mutra de milog. Stau cu 4 lei in mana si ma gandesc daca sa ii dau sau nu. Incepe: “Sefu’ da’ o mica atentie … ceva?” Ma uit la el si ii zambesc gales. Pregatesc bomba: “Auzi ? tu cata atentie mi-ai acordat de cand am intrat pana acu?” Se face rosu. De rusine sau de nervi. Nu ma intereseaza. Eu continui: “Baietel, (chiar daca era aproape de o varsta cu mine) invata de la mine…bacsisul trebuie sa ti-l castigi, nu sa-l cersesti.” Cei care stau la masa vecina privesc cu interes discutia. “Probabil pana data viitoare cand mai vin pe aici, inveti si tu cum se trateaza clientul. Si zi multumesc ca nu am facut taraboi si nu am chemat seful.” Iau cei 4 lei si ii bag in buzunar. Nu a meritat bacsisul. Sper ca data viitoare cand ii intra un client sa stie cum sa se comporte cu el. Asta daca vrea bacsis.


Suma respectelor, Alydor

3 comentarii:

  1. Nepoate, parc-am trai in aceeasi tara, nu alta! Localuri comune, experiente comune, neplaceri comune. Si cand colo, profesionalismul nu costa mai nimic... doar cativa ani, acolo, de fiintat ca om si nu ca planta.

    RăspundețiȘtergere
  2. "traim in romania, si asta ne ocupa tot timpul" Ca sa citez un clasic in viata... De vina suntem noi ca acceptam sa fim tratati asa. Cine accepta. Pe banii mei am dreptul sa cer servicii decente.Daca nu imi convine am doua optiuni. Sau fac scandal, sau schimb localul. Ambele dau rezultate. Cel mai bun rezultat il da combinatia intre cele doua.


    Suma respectelor, Alydor

    RăspundețiȘtergere
  3. am vazut un film artistic in care personajele eru un grup de ospatari la un restaurant undeva in US.
    una dintre scenele cel mai hazlii a fost scena in care "pedepsesc" o clienta "bitch". cum? simplu! fiecare adauga la burger ceva din secretziile corpului uman. o scena comica si dezgustatoare in acelasi timp. concluzia: niciodata nu te certa cu cel care-tzi gateste sau aduce mincarea.
    nu-tzi place cum esti (nu esti) servit? schimba restaurantul. un sfat prietenesc.....

    RăspundețiȘtergere