Ungaria si loganul

Mai in urma cu o saptamana ma suna sefu' si ma intreaba daca ma duc in Ungaria.. Ca niste unii de la o firma cu care lucram au solicitat asistenta la fata locului. Poti sa zici nu? Nu poti. Deci aprob. Io ungureste ... pasta. In afara de injuraturi, ziua buna si tai-tai, nu prea le am cu limba. Chiar daca bunica-mea era pe jumate unguroaica, strabunica-mea 100% unguroiaca. Imi zice sefu' ca ma duc cu o colega vorbitoare nativa de limba, care intamplator e si coordonatoare mea si  pe care o respect si ea cea mai buna sefa si cea mai fair  (si a apropo ea m-a pus sa scriu asta ca daca nu cica ma taie si nu mai imi semneaza cererea de concediu) si sa trec pe la firma sa imi dea banii de drum (urma sa plec cu tractorul din dotare) . Fac bagajele in graba, o camasa, un tricou si alte cateva maruntisuri, o sun pe sefa sa o intreb ce trebe sa mai iau din punct de vedere tehnic. Imi face lista, iau toata aparatura si o bag in geanta. Pup copii, o sun pe soacra-mea sa vina sa stea cu piticii pe post de baby-sitter, sun nevasta si da-i bice spre firma sa imi recuperez colega si sa ma vaz cu sefu'. Ajung la firma, imi strang laptopu', ma duc la secretara. Langa ... directoarea economica. Ma intreaba secretara (o femeie de milioane, daca nu ar fi ea ar fi dezastru) - (asta nu m-a pus sefa sa o scriu, a venit de la mine) - cam de cati bani am nevoie... Io facusem calulele pe gps, erau vo 800 de kilometri dus... si cam 800 intors... Zic:
- Pai cam 150 de euro de drum sunt suficienti.
Intervine si directoarea economica:
- Cuuuum? 150 de euro??? Cum sa le dai atatia bani?? - eu deja ma facusem mic mic mic - Da-le 200 sa aiba suficienti. M-am uitat la ea ca la ultimul gadget aparut pe piata... si am mormait un multumesc. In fine, ne explica secretara ce si cum, iau adresa de la hotel, o bag temporar in cap urmand ca apoi sa o bag in gps, ne luam tot ce ne trebuie si ... la drum.
Pe drum nu prea am avut peripetii. In Arad am inebunit cat mi-a zis tanti din gps : "intrati in sensul giratoriu si apoi parasiti-l la a doua iesire". Dupa 50 de metri iar: "intrati in sensul giratoriu si apoi parasiti-l la a doua iesire" si iar si iar.. vo 3-4 kilometri. Ajungem la granita, dam buletinele, se uita Gogu in masina ne intreaba cati suntem si unde mergem . Ii zice sefa ca doi si ca mergem la Szekesfehervar. La care Gogu foarte autoritar :
- Aha! Drum bun.
Pe noi aproape ne pufnise rasul. Si daca in loc de Szekesfehervar mergeam in alta parte? In fine... Deoarece localitatea era mult mai aproape daca nu o luam pe autostrada am zis ca o iau pe drumurile lor judetene. Greseala ! Desi auzisem pe multi ca mama ce drumuri au aia, la un moment dat m-am simtit ca pe vapor... Da' aveau semne care te avertizau ca e drum cu erori. Asa era pusa tablita. Nu erau gropi, erau doar denivelari.Suficiente cat sa te ia cu ameteala. In fine... ajungem noi in localitatea cu pricina dupa aproximativ 12 ore de condus. Gasim hotelul, oprim in fata, in parcare si zdrang la receptie. Acolo o tanti ne astepta zambitoare. Noi rupti de oboseala la ora 2 jumate noaptea. Incepe sefa mea sa ii turuie ce si cum, ne cere tanti buletinele, pe sefa mea o mananca limba si imi zice numele in maghiara. Tanti zambeste, se uita la mine, si incepe pe ungureste sa ciripeasca. Eu chiaun de oboseala ma uitam la ea , vedeam ca vorbeste da' nu intelegeam ce zice si nu intelegeam de ce nu inteleg. O intreb pe sefa ce vrea receptionera de la viata mea, ea se prapadea de ras. Puslamaua pregatise de la iesire din tara chestia asta. Daca ea s-a prezentat cu numele ei de unguroiaca si a vorbit cu receptionera in ungureste, a facut la fel si cu mine. Normal ca receptionera se astepta sa pasaresc si eu. Eu... pasta. Ii bangui la tanti ca nem tudom si ca daca vrea ceva de la viata mea sa imi spuna in engleza, dar sefa ca sa isi spele din pacate imi zice ca nu pot sa las masina in parcarea din fata hotelului. Ca tre platit. 3 euro/zi. Adica platesc peste 65 de euro pe noapte pe camera, hotel de 4 stele, si mai platesc si parcare. Nu ca as fi platit eu. Cheltuielile fiind suportate de firma. Da' asa ca idee... Cand mai mergeam in delegatii, in Bucuresti de exemplu., desi stateam la hotel de 2-3 stele, parcarea era gratuita. Si din ce am vazut ulterior, sincer hotelul de doua stele din Bucuresti era mult mai ok decat asta de 4 stele. Buuun. Luam fiecare cartelele de acces si ne sutim spre camere. Am ajuns in camera, m-am bagat la un dus si ... nani pana a doua zi la 9. Ma trezesc buimac de somn, intru sa imi spal fizicu, ma imbrac, imi iau si sefa din camera ei si jos sa pasunam. Bufet suedez. Pasunam si punem ziua la cale. La client trebuia sa ajungem pe la 5 dupa-masa. Era abia 10. Vreme faina afara, hai sa vedem orasul. Ne inarmam cu aparatele de fotografiat si ia-o pe ulita principala in sus. Ulita principala avea capatul chiar unde era hotelul. E un fel de republicii. Adica doar pietonal. Ne luam pe drum in sus si belim si noi ochii la magazine. Vedem un magazin, imi aduc aminte ca trebuie sa imi iau o periuta de dinti. Iau un cos, gasesc ce imi trebuie, si ata la casa. Sefa o intreaba pe tanti daca putem sa platim in euro. Aia... Nem! Forinti numa'. Noi forinti ... nimic. Ok, lasam produsele la tanti si iesim din magazin sa cautam o casa de schimb. Gasim o banca, intram erau vo 4 oameni care asteptau cu biletul de ordine in mana. La ghiseu o tanti isi facea ordine pe bioru. M-am simtit ca in Romania. Tanti nu avea nici o treaba ca asteapta lumea. Am stat vo 5 minute, am vazut ca nu termina.... hai sa plecam ca nu stau toata ziua sa schimb niste bani. Mergem mai departe, gasim o alta banca, aia nu schimbau valuta. In cele din urma gasim noi o banca care sa ne schimbe banii. Mai ne fataim prin oras se facuse aproape amiaza. Pe toata ulita aia principala am gasit un singur restaurant. Si era mai lunga ca Republicii din Brasov. Restaurantul , avea afisat in fata meniul printre care si ciorba. Intram si noi, apare Pista. Incepe sa dea din aripi, sefa ii zice ce vrem sa mancam, Gogu in cauza ne spune ca ciorba nu mai este. Asta e... ne sfatuim ce sa facem, noi musai vroiam o zama calda. Ne aducem aminte ca la hotel era restaurantul. Hai sa mergem acolo. Deja ma gandeam ca dau jumate de bani pe o masa, dar na.... nu aveam ce face. Ajungem la hotel si surpriza....aveau ceva meniu pe la 2000 de forinti. Asta fiind cam 7 euro. Ceea ce era decent ca pret. Am mancat, am platit, si pana la 5 mai aveam vo 3 ore... Io am zis ca profit de timpul asta ca sa mai recuperez din somn. Nani fara nici o apasare, pe la 4 trezirea, echiparea luat tot echipamentul tehnic de care aveam nevoie notat adresa unde trebuia sa ajung, imi iau sefa si ata la firma respectiva. Ajungem la firma pe la 5 fara 25, il sunam pe Gogu de acolo, vine si ne ia de la intrare. La poarta, cerberul. Tre sa declaram toata aparatura electronica pe care o avem la noi. Gogule tu vorbesti serios? Nu ca ii trebe fiecare aparat si seria de pe el...Oooook. Si incep. Laptopul mare, laptopul mic, laptopul colegei, router, switch, routeru portabil 3G, sticku de net, hdd portabil, dvd-writer extern, aparatele de fotografiat. . L-am intrebat daca vrea si seria de pe E72. Aia nu trebuia. Am inteles mai incolo de ce. Pe noi deja incepusera sa ne sune colegii. Ca la ora 5 noi trebuia sa fim inauntru. Era deja 5 si 10 cand am terminat cu declaratul. Ne-am dus unde aveam treaba. Mai precis in camera serverelor. Bineinteles o camera de 2 x 1 cu o masa pusa undeva pe langa usa. Masa plina de cutii si alte balarii. Ne facem loc pe masa, si facem ce aveam de facut. Bun... trebuia sa testam acum sa vada Gogu ca merge. Si incepem. Suna de pe un telefon pe altul , de pe ala pe fix de pe fix pe mobil , de pe mobil din alta tara pe fixul lor.. Cand am sunat de pe fixul lor pe mobilul lor m-am prins de ce nu a mai trebuit sa declaram telefoanele... Pai prezenta intreres un Nokia 3310 care il avea el? Productie 2000? Buun... terminam noi ce avem de facut, ne strangem catrafusele si la iesire bineinteles ca trebuia sa verifice ce avem. Asa ca Gogu incepe sa citeasca lista si eu sa ii prezint ce striga el. Da' nu sa ma caute sa vada daca am luat ceva din fabrica....Nuuuu... sa vada daca nu am lasat ceva in fabrica. Terminand mai devreme am ajuns la hotel am lasat catrafusele si am mai iesit la o sedinta nocturna de shooting. Booon. A doua zi dimineata la receptie sa ne faca tanti factura. I-am dat foaia cu datele care trebuiau completate. A scris de 4 ori factura… ca era prea blonda sa reuseasca sa copieze niste litere si cifre de pe o foaie, in calculator. In fine … dupa 45 de minute, reuseste sa scrie corect si complet tot ce trebuia. Ne imbarcam in masina, directia Budapesta (daca tot eram aproape de ea nu se facea sa nu trec sa vad si eu orasul) , dupa care directia Turda si apoi Brasov.
Inainte sa ies din Ungaria am bagat 10 litri de motorina, am zis ca imi sunt suficienti pana in tara, nu de alta da’ era mai scumpa in Ungaria ca la noi. Intram in tara pe la Oradea. Putin dupa Oradea se aprinde becul de motorina. Ok, nici o problema lasa ca bag de la prima benzinarie. Ei bine… prima benzinarie a fost la Huedin. Aveam un morcov…. De nu se vedeau frunzele. Dupa Huedin ca sa ajung la Turda aveam doua posibilitati. Fie sa o iau pe autostrada, fie sa trec prin Cluj. Am ales autostrada… Ma apropiam de autostrada, vedeam masinile care trec pe ea…. Eu trec pe sub autostrada. Ma iau dupa ce zice gipiesu’. Pana acum nu a dat rateuri deci fac cum zice. Ca sa intrii pe renumita autostrada A3, desi se putea face o banda de intrare direct dinspre Huedin, ce s-au gandit baietii? Ia sa mai facem inca 9 kilometri de ocolire ca sa intre romanu’ pe autostrada… Si asa au facut. Aruncati o privire pe gugalmaps…Cautati Gilau. Buun… Intru in cele din urma pe autostrada, nu merg 2 kilometri cand … buf… am luat o groapa. Nu mare dar suficienta cat sa o simti.

In concluzie: am facut 1631 de kilometri. Cu 72 de litri de motorina. Adica 4.4 litri la suta de kilometri. Am ramas placut impresionat de cum se circula “afara”. Mai precis de civilizatia care este acolo. Daca este restrictie la 40… pai toti merg cu 40. Nici nu ai nevoie de detector de radar. Cat am fost iesit din tara, nu am auzit un claxon. S-a intamplat sa ma incadrez pe o banda gresita. Vina mea, recunosc. M-am asezat frumos sa pot intra unde trebuia. Chiar daca in spatele meu stateau 10 masini care trebuiau sa o ia inainte si eu la dreapta nu a claxonat unul. Cei care veneau din dreapta mea, m-au lasat fara nici o problema sa intru. In astea 2 zile cat am fost in ungaria am vazut masini din 1970 incoace. Functionale. Putine masini erau de generatie noua de dupa 2000.Acolo nu te priveste nimeni de sus daca are o masina mai scumpa decat a ta. Oprise unu cu un Audi sa il lase sa treaca pe unul cu o Lada. Ei au autostrazi, nu au masini. Noi avem masini, nu avem autostrazi, sau daca avem pana intram pe ea mai facem inca 10 kilometri. Bineinteles ca au si ei manelistii lor. La intrarea intr-un centru comercial, se gasise unu sa arunce niste seminte. Dar in rest… curatenie, civilizatie. Ceea ce la noi din pacate nu prea se vede…

P.S. Sa nu aveti impresia ca sefa este un big bad bat. Este chiar cea mai ok dintre toate. Sefa daca citesti asta imi aprobi si mie concediu??



Suma respectelor, Alydor